Bacau, De aiurea

inSULA de Agrement.

A scris Ziarul de Bacău de o săptămână despre prosteala pe față cu Insula de Agrement și n-am văzut niciun caracter frumos de pe Facebook să se dea cu curu’ de wall de indignare, să ceară demisii, capete zburate. Acum o lună, pe vremea asta, nu mai încăpea onlineul de promisiuni și scos de ochi, toate având la bază aceeași Insulă de Agrement, în funcție de care parte a ștampilei erai. Azi nu se mai inflamează  pe nimeni că nu e gata proiectul la final de lună și nici măcar  la final de an. Nici ăsta, nici viitorul.  Observ că nu deranjează pe nimeni declarația absolut giugiuk a Primului Domn de la Colegiul de Artă. Omul ori e pe legale, ori Continue Reading

De aiurea, Diverse

Alb sau galben?

Mă iertați că mă bag în seamă, dar am o întrebare mai de “fimeie”: când spuneți “verighetă”, vă dă la răspuns cu alb sau cu galben? Că bag de seamă că e o adevărată obsesie pentru verighete de aur alb și nu înțeleg fița. Da, recunosc, unele modele îs pesă, și clar arată mult mai bine pe argintiu, decât pe auriu.  Mintea mea refuză, însă,  să vadă albul, rozul sau chizchiviriul în dungi drept șaibe de pus pe deget. Au apărut modele cu pietricele, cu broderie, cu motive tradiționale, cu poze, astfel încât gravura de interior gen Gogu+Zânica=Love 30 februarie 2078 e deja  fumată și căzută în disgrație. Și totuși, verigheta argintie Continue Reading

Bacau

Ce voiam să vă zic: dacă tot s-au terminat alegerile, ploile și școala kinderilor, nu ieșiți și voi la o cafeluță? Un vinuț? Fac cinste prietenii mei de la Bliss cu o degustare.

Hai, vă pup!

bliss

Bacau

Povești de la Materna: Doctorii. Cum l-am ales eu pe al meu – partea a II-a.

Rămăsesem datoare să vă spun cum mi-am ales eu medicul, mai ales că am auzit constant  “ah, el? De ce nu X-ulescu sau Y-easca?”. Am încercat să merg pe recomandări, însă de la cinci persoane întrebate am avut tot atâtea  recomandări făcute. Atunci am decis să iau lista de medici din Bacău și să aplic principiul eliminării.  Prima tăiată de pe listă a fost o doctoriță foarte bună. Avea excelente recomandări, Google-ul o dădea cu review-uri bune, însă era puțin însărcinată la rândul ei.

Apoi au dispărut, rând pe rând, toți cei și toate cele care apăreau cu mai mult de cinci păreri negative pe forumuri sau pe grupuri. Așa au rămas din 16 medici, doar patru.  Iar din cei patru finaliști, “câștigătorul” a fost Continue Reading

Bacau

Povești de la Materna: Doctorii. Cum l-am ales eu pe al meu – partea I.

În Maternitate, în saloane, doctorii îs păsări rare. Îi vezi o dată pe zi, dimineața, undeva înainte de ora 08.00, scurt, la vizite care nu depășesc o tură de secundar pe ceas. Zăbovesc  doar dacă urmează externarea. În rest, medicii îs la sălile de operație, de la 09.00 la 14.00 (majoritatea).

Dar să revenim la trecerea lor prin saloane. În teorie, etic și frumos ar fi ca doctorii să treacă să-și vadă pacientele în fiecare zi. În practică, am văzut zilnic trei medici: pe al meu, plus o tanti drăgălașă ca figură – Caia-Gaia sau ceva de genul – care venea la două dintre colege și neonatoloaga, care nu a ratat nicio întâlnire cu Bebex. Pe culoar, mai dădeam des de doctorița Grigoriu.

Practica pare a fi ca medicul și pacienta să se vadă în dimineața intervenției și înainte de externare, dacă e vorba de cezariană. Pentru nașterile naturale, doar la plecare, când trebuie făcută hârțogăraia. Probabil că, în rest, asistentele sunt cele care raportează dacă e totul ok sau nu.  N-am observat nicio mămică revoltată că a fost lăsată de izbeliște, dar, așa-i la români: cât ești în spital, ciocul mic și joc de glezne.

După cinci zile în Maternitate, concluziile mele privitoare la doctori îs astea:

  1. Au lipsuri materiale de la tifoane și vată, pe care trebuie să ți le aduci de acasă, până la pastile. Uneori trebuie să se milogească la farmacia spitalului ca să poată să scrie o recomandare de tratament pentru zilele de spitalizare.
  2. Aparatura se strică. Des.
  3. Nu țipă, nu strigă, nu se enervează. Pentru asta deleagă asistentele.
  4. Nu schimbă pansamente. Pentru asta se deleagă tot asistentele.
  5. Fiecare medic are măcar trei cuțite înfipte in spinare. E o râcă între ei…mamă-mamă!
  6. Pe toți “îi doare” de pacientele lor. Pe unii la suflet. Pe alții în cur.

Continue Reading

Bacau

Oacheșă, mărunțică, fuge ca titirezul. Acum e lângă tine, acum urlă trei saloane mai încolo. Pe etaj, Leta e un mic Dumnezeu tuns bob. Ea decide dacă primești lenjerie nouă, dacă vizitatorii pot ajunge la tine ori dacă tu te poți da jos din pat. Nu de alta, dar ea abia a spălat pe jos. Într-un weekend, se povestește pe holuri, Leta ar fi ordonat jos, la intrare,  să nu lase vizitatorii să urce că ea abia a dat cu mopul.

Spălatul pe jos e un ritual pe care Leta îl respectă cu sfințenie. Mopul se scufundă de trei ori în găleata cu clor. Pleosc, pleosc, pleosc! Apoi se vântură stânga-dreapta, stânga-dreapta, rapid repejor. Din câteva mișcări gata salonul, gata baia, gata și holul.

În fiecare zi, Leta începe ritualul la 14.30 fix. La 15.00 încep să apară vizitatorii. Tropăie toți sub ochii bulbucați ai Letei, care probabil numără în gând câte bacterii a adus fiecare pe talpa ghetelor, a bocancilor, a adidașilor. Și pufnește ușor, a indignare. Mai ales acum, când e și control! Pff!

-Auzi, Leto, de ce Continue Reading

De aiurea

În ciuda modernizării, la Maternitate nu ai cum să te duci să naști fluturând doar un poșetuț. Cum nu te duci ca la clinicile private, numai cu hainele în care îl vei scoate pe bebe în lume, îți trebuie măcar un sfert din casă. Problema apare când, deși te-ai înhămat cu de toate, o geanta pentru tine și una pentru bebe, cerberul de la intrare mișcă din cap stânga-dreapta și își începe orice propoziție cu “nu”. Deși îi explici că nu ai voie să cari și de aia ai geanta pe roți, poziția e fermă. Nu se intră cu troller. Nu se intră cu două bagaje. Nu se intră cu un singur bagaj dacă e voluminos. Nu se intră cu haine pentru bebe, deși Maternitatea nu are nici măcar scutece. Nu se intră cu flori. Nu, tații nu asistă la naștere și nu, nu-și pot vedea bebelușii imediat după ce îs scoși din sala de nașteri/operații, decât dacă momentul aducerii pe lume e la 15.00, când începe oficial programul de vizite. Cine și-a văzut bebelușul în afara orelor de vizită să fie cinstit și să recunoască faptul că a dat o “atenție”.  :)  Dar săptămâna trecută nu a mers nici cu dulcegării, nici cu atenții, pentru că ” nimeni nu poate sta pe holuri pe aici. Nu acum. Acum avem controale”.

Controlul e marele Continue Reading

Bacau

Ca la orice viitoare mămică din zilele noastre, cărțile și netul au fost de căpătâi timp de 39 de săptămâni. Am căutat de toate: de la tratate de embriologie, până la păreri despre medici și povești despre cum e să naști în Maternitatea din Bacău sau în clinicile particulare din urbe. Informațiile sunt puține și vechi, când vine vorba despre experiențele trăite în Spitalul Județean de Urgență Bacău. Așa am decis să apară “Povești de la Materna”.

Vor fi mai multe părți, pentru că sunt multe de spus:  de la cum e să nimerești într-o perioadă cu controale de la DSP, la infirmiera care spală pe jos fix cu 5 minute înainte să se dea drumul “la vizite”, de la “da’ de ce ai ales medicul ăsta?”  – care o fo’Dumnezo de fain, by the way – până la celebrele întrebări legate de “șpagă”. De la cum e procedura înainte, în timpul și după operație, până la cum e recuperarea. De la cere și ți se va da, întreabă și ți se va explica până la nepăsare și asistente tip “coc cuib de cuci”. De la  bagajul mămicii până la “nu aveți voie cu bagaj, dar noi nu oferim nimic”.

De mâine începem prima poveste: despre cum e să te nimerești la spital pe durata unui control de la organele superioare.

Bacau

La răscruce de pârțuri.

Citesc că iar s-au întâlnit iubitorii de animale cu înalții funcționari ai urbei (Grițcu, Bîrzu etc), doar că tura asta au schimbat parlamentarul. N-a mai fost deputatul Necula, a fost senatorul Luchian.

Cu tot respectul pentru excelențele lor parlamentarii, dar patru ani nu au văzut cățeii? Atâta amar de vreme n-ați știut că e un adăpost în orașul ăsta? Promiteți sterilizare mocca. Bravo! A venit o englezoaică și, ce să vezi, nu doar că a promis, a scos banu’ și a demarat campania, dar s-a lovit de veterinarii băcăuani și de șefii lor, la care dacă nu le curge, tre să le pice. Cred că femeia n-a avut/n-a vrut să dea un 10% să mănânce și gurile la copiii lor ceva, că așa se poartă pe Bistrița și pe Siret și ciu-ciuuu sterilizarea! Nu v-am văzut pe niciunul indignat sau pregătit să interveniți să faceți ceva din înîlțimea funcțiilor dvs. Aaaaa, acum e doar faza pe promisiuni? Când să revin cu o întrebare?

Și cu toată dragostea pentru iubitorii de animale care se chinuie să ia căței, să le găsească stăpâni, să le care de mâncare ca să nu moară în lagărul lui Grițcu, dar cât de creduli puteți să fiți, măi, oameni buni, să nu vedeți că vă folosesc ca pe marionete în campaniile lor mizere, că vă promit același lucru de la an la an, de la campanie la campanie și…nimic?  Dacă a mai mișcat ceva, a mișcat la presiunea voastră, ca răspuns la filmulețele postate de voi, la fotografiile voastre, nu la insistențele excelențelor lor, pe care îi doar fix sub coadă.

Și că veni vorba de promisiuni, astea cu locuri de muncă, centuri, șosele, trotuare, spitale, facilitati pentru investitori ca să curgă lapte și miere și să vină să ne angajeze pe mii de euro, nu le-am mai auzit? Parcă și în 2008, și în 2012, și la locale, și la parlamentare. Și ce?

De aiurea

Vino, mamă, să mă vezi cum frec menta-n Spații Verzi.

Viața-i greu tare când ești angajat la Spații Verzi! Orașu-i mare, praf -căcălău, gunoaie, garduri verzi, copaci, flori care trebuie toate bibilite în perioada asta.  Nu mai bine sprijinim noi o lopată, vorbim la mobil, timpul trece, leafa merge din taxe și impozite la proștii care ne așteaptă să dăm o mătură și la ei pe uliță?

Eu am numărat 12 angajați, din care munceau, cu rândul, maxim câte trei. Grițcu, ai legătura!

IMG_1449 (2)

IMG_1451 (2)

IMG_1452 (2)

IMG_1456 (2)