Kristofer era să o păţească sâmbătă seara pentru că a scos telefonul şi a filmat o tamponare în centrul oraşului. Legal şi teoretic, el are dreptate. Cu practica e mai greu. De ce? Pentru că, atâta timp cât eşti pe domeniul public poţi fi imortalizat video sau foto, indiferent dacă eşti persoană publică sau ba.

Totuşi, există un drept la imagine care se aplică dacă mergi la cel care a apăsat butonul video sau foto şi-i spui civilizat că nu vrei ca faţa ta să apară nicăieri. Asta nu înseamnă că materialul nu poate fi folosit, dar dacă-l va utiliza trebuie să-şi acopere faţa (blur). Nu, nu funcţionează dacă eşti persoană publică. Eh, partea asta cu “civilizatul” e mai grea în ţara lui “pumnii mei minte nu are”.

Mulţi se tem şi nu-s de blamat pentru că e reticenţa aceea “de ce mă filmează?”, “de ce mă pozează?”, dar nu ştiu că e posibil ca filmarea sau pozele tale să-i ajute. Gen, ai o declaraţie de la un martor la eveniment care le susţine punctul de vedere sau ai o fotografie cum îşi ia un pumn în mufarină de la altul.

Ce faci dacă păţeşti la fel, dacă vin şi trag de tine, te ameninţă şi te hutuchesc? Pleci? Stai? Te cerţi parte-n parte cu ei? Părerea mea e că cel sănătos este să te dai un metru mai în spate, pui mâna pe telefon şi suni la 112 să-ţi trimită nişte jandarmi. Să vezi ce repede se calmează toată lumea când apar băieţii cu bastoanele. Şi nu, nu e o situaţie de apel abuziv la 112. E perfect legitim.

Plângerea la Poliţie e more…