Pentru o seară Divanul şi-a schimbat cele două locuri obişnuite de adunat-băut-bârfit-muncit şi şi-a mutat ambasada la City Pub. Invitaţia a fost făcută de Marele Alex, care a organizat o seară a presei – zice el, o seară a mass-media zic eu. Chiar dacă ne-am schimbat locul de întâlnire, ordinea de zi a fost aceeaşi: bârfe, discuţii tehnice cu seo, page ranking şi alţi crocobauri la care nu mă pricep, oleacă de muncă la proiectul nostru minunat despre care o să vă povestesc în curând pe larg, un pic (a se citi un pic mai mult) de alcool şi suc pentru cei care au sub 18 ani
şi râsete cât cuprinde.

Ca să continuăm cu ordinea din titlu, seara presei a fost un fiasco. Puteai să numeri jurnaliştii pe degete – Răzvan Bibire, Răzvan Şendrea, Cătălin Bejan, Marius Fundulea, Olimpia Filip şi… cam atât. Ah, şi Daniel de la Pro, care a ajuns mai târziu. Şi bloggerii. Dintre purtătorii de vorbe a fost doar Mirela Romaneţ. Şi nici măcar toţi la aceeaşi masă. A mai fost cineva, nu dau nume să nu ziceţi că-s bitchy, dar pentru mine omul respectiv nu e jurnalist.
A fost fain la masa la care am stat cu bloggerii şi cu Mirela Romaneţ şi Cătălin Bejan. Ne-am hăhăit toată noaptea şi au depănat amintiri din vremuri în care seara presei însemna multă lume, mult alcool şi multă voie bună. Acum, din păcate nu mai e aşa. Am remarcat poveştile lor, amintirile, poantele, glumele pe care şi le făceau între ei. Nimic din poveştile lor despre solidaritatea şi gaşca de presari din Bacău nu se mai aplică acum. Solidaritate zero! Gaşcă…nada! Amiciţie… pe ici pe colo! Şi am întrebat şi eu ca omul “de ce nu mai e aşa ca atunci? de ce e aşa de greu să ne adunăm cu toţii la aceeaşi masă şi lăsam naibii pentru câteva ceasuri munca şi pur şi simplu să discutăm?” Nimeni n-a ştiut să-mi răspundă.
Ceva s-a rupt, dar nimeni n-a ştiut să spune cine?ce? unde? când? cum? şi de ce?
Mergem mai departe. City Pub. Am mai trecut prin zonă, dar a fost prima dată când am intrat. Dacă la 19.30 era aproape gol, la 23.00 dacă aruncai un ac nu cădea sigur jos. La mese, pe mijloc, la bar toată lumea dansa, vorbea, râdea. Am încercat un dans cu Alex, dar din 20 în 20 de secunde mă opream să cer scuze de la vreo cineva căruia îi înfipsesem more…
Recent Comments